Eșarfa despre care vă povesteam într-o postare anterioară a ieșit de pe andrele după multe seri liniștite, ceai fierbinte și un audiobook captivant care mi-a ținut companie. Primul proiect al majorității celor care învață să tricoteze este o eșarfă simplă în punct punct leneș (garter stitch), iar eu nu fac excepție. Aceasta este cartea din care am învățat primele baze ale tricotatului și de la care a început toată aventura mea cu andrelele:

Alegerea firului potrivit pentru prima ta eșarfă

Pentru această eșarfă am folosit un fir de grosime medie (worsted) de bumbac mercerizat cu luciu colorat și andrele de 4mm. 

Firul mai gros îți va permite să finalizezi eșarfa mai repede decât dacă ai folosi un fir de grosime medie (worsted) și este o idee bună să începi să explorezi diferite grosimi și tipuri de fire imediat ce te simți confortabil cu punctul de bază pe față. Firul ar trebui să aibă o textură netedă și o culoare uni, de intensitate medie.

Grosimea firului pentru acest proiect este cunoscută sub denumirea de ‘worsted’. Este un fir mediu, grosimea de fir cel mai des folosită, dar și ușor de manevrat. Am ales un fir care mi-a plăcut cu adevărat; deși firul ideal pentru începători este cel din lână sau dintr-un amestec cu lână deoarece lâna este mult mai iertătoare și elasticitatea ei naturală face mai ușoară menținerea unei tensiuni uniforme, am ales totuși firul de bumbac egiptean pentru că este mai potrivit pentru pielea sensibilă. De asemenea, nu am încercat să economisesc cumpărând un fir ieftin care nu mă încântă. Dacă nu îți place firul, probabil nu vei termina eșarfa, iar pentru primul proiect este foarte important să ai succes! Și cel mai important, am căutat să păstrez lucrurile cât mai simple: am evitat firele cu noduri, bucle, variații puternice de culoare sau puf. 

Acum rămâne întrebarea importantă: o păstrez pentru mine sau o dăruiesc?